Skipper in devenire, NU vand batran!


A implinit 70 de ani curand si o viata pe mare. Nu-i cunoaste toate tainele si o afirma inca temator, pentru ca o respecta enorm si ii stie forta si puterea. Fumeaza aproape 5 pachete de tigari pe zi si bea moderat. Povesteste despre mare cu o pasiune remarcabila, pe care putini stiu sa o exteriorizeze iar ceilalti sa o perceapa. Sau macar o parte din ei.


E carismatic exact ca in poze si pisalog prin prisma varstei si experientei, cu derapaje comportamentale dictate de suprematia skipper-ului de moda veche. Are o dictie si o coerenta in exprimare, aproape de invidiat pentru varsta lui si nu suporta sa fie intrerupt ori contrazis. Cel putin in domeniul lui. Uneori isi da cu presupusul in alte domenii, dar renunta diplomatic cand realizeaza ca “se baga” unde nu se pricepe.


Cu Constantin Lascu (caci despre el scriu aici) vorbisem la telefon de mai multe ori, dar aveam sa ne cunoastem personal abia anul acesta in Salonic, cu ocazia livrarii uneia din abarcatiunile pe care le gestioneaza, din portul de iernat catre base port Skiathos. Habar nu am cat a fost el de curios sa ma cunoasca, dar eu am fost nerabdator si doar o intamplare nu prea fericita pentru mine, ne-a prilejuit intalnirea cu cateva zile mai devreme decat planificasem.


Formator al catorva sute de skipperi, candva o legenda in portul Constanta, astazi sta retras intr-o insula greceasca, administrand o mica afacere cu veliere si din cand in cand preda cursurile de yachting ce l-au facut celebru. Cui? Habar nu am! Dar doritori sunt. In jurul sau s-a format un adevarat folclor: e cel mai bun instructor de sailing, e un tepar de prima mana, un caracter de tot rahatul, etc. Altii l-au slugarit ca pe un rege si erau in stare sa moara de gat cu tine daca il vorbeai de rau, dar… zilele acelea au trecut. Astazi, in jurul sau roiesc scolarei dispusi sa mai “fure” ceva din experienta lui si sa ii asculte cu obedienta reprosurile. Da, reprosurile insistente si laudele cu zgarcenie!


Pe ruta de livrare a velierului Teranga (o Bavaria 36 Cruiser) am fost first mate si nu skipper. Armand a indeplinit acest rol, avand trasata de Constantin si responsabilitatea de a ma evalua. Nu m-a deranjat absolut deloc, dar sincer nu am inteles scopul. Pentru ce? Pentru charter? Acolo nu iti trabuie mari abilitati de skipper ci doar un cumul de calitati prin care poti naviga ziua si gestiona pasagerii (echipajul, daca va place desi ar fi gresit numit asa). Oricum, nu m-a interesat si nici nu m-a deranjat aspectul.


Nu s-a putut abtine sa ma sune aproape in fiecare zi in saptamana de charter. Felicitari pentru acostare in Skopelos (90 sec. cu tot cu verificarea acvatoriului portuar). Cat lant ai dat? 60 de metri, zic. Asa mult? Pai si ce sa fac, sa-l tin in barca? Feribotul trece prin fata cheului de veliere si (nu stiu, nu sunt sigur) la viteza cu care manevreaza poate afecta ancora. In plus, prognoza meteo o iau de pe o zi pe alta, situri-le de profil avand o precizie cu cea a celor ce prezic numerele la loto. Deja am si patentat expresia: Vremea nu are internet. Cu barometrul inca nu stiu sa lucrez strans si asa ca ma bazez pe ce stiu de pe o zi pe alta. Constantin are un simt al prognozei meteo ceva de invidiat, dar asta inseamna experienta si eu nu o am. Cel putin pe a lui. Se poate dobandi? Probabil ca da, dar sub conditia rezolutorie a unei pasiuni  pentru mare, vecina cu obsesia. 


Vezi ca iti grapeaza ancora! Esti in deriva! Stiam. Nu plecasem de pe barca cand lasasem pasagerii sa mearga la plaja, pentru ca am prevazut o astfel de situatie. Atunci cand ancorezi intr-un golf cu fundul nisipos, riscul ca ancora sa grapeze datorita valurilor stranite de vreme sau de vreun vaporas cu turisti, este mare. 


A, deci stii? Da stiam! Ridicasem singur ancora si stateam in balans (un termen folosit in navigatia fluviala) sau in deriva (termen din navigatia maritima). In balans insemna atunci cand tii nava intr-un punct fix sau o anumita arie, doar din motor.  In deriva, este atunci cand realmente nu ai control asupra navei si ea se deplaseaza unde vrea vantul si/sau curentul.


M-a urmarit permanent pe GPS si nu cred ca a avut in cele din urma ce sa imi reproseze. Pasagerii m-au intrebat daca asa e in charter, te suna in permanenta proprietarul. A trebuit sa le explic ca armatorul nu e rau intentionat si cunoaste foarte bine zona de navigatie, astfel incat incearca sa ajute cum poate. Orice ajutor, este binevenit! Nu a facut rau!


Intr-un final, pentru ca ma urmarea permanent pe gps, l-am poreclit SAURON. The eye from the sky! Stiti, n-am gasit alta rima!


Dar… este Constantin cel mai bun instructor de yachting? Nu stiu!


Stiu ca daca ar vrea sa imi transmita din cunostintele lui, as fi prezent! “Vede” in cineva un potential? Nici asta nu stiu si inclin sa cred ca in mine nu a vazut un indrogostit de EA – Marea, dar mai ales ca sunt disperat sa recuperez timpul pierdut.


Poate ca nici nu sunt, decat in imaginatia mea!


Dacă ți-a plăcut articolul nu uita să îl împărtășești cu prietenii pe rețelele sociale și să ne urmărești pe FACEBOOK / INSTAGRAM / YOUTUBE / TWITTER

Share this page: