Cautator de veliere sau cum sa fii un “Sailboat Hunter”

.

Am inceput gresit. Stiam ce vreau dar nu stiam la ce sa ma astept. Eram “burn out” asa cum ati putut citi in sectiunea “About me” din acest site si nu mai puteam astepta. Documentarea despre veliere a fost scurta si s-a rezumat la sfaturile gasite pe internet (sa nu faceti ca mine)! Voiam ceva polivalent, adica si frumoasa si desteapta si devreme acasa. Asa ceva nu exista. Nici la veliere, nici la femei (ceea ce e cam tot aia).

 

Felul meu de a fi, in ultima perioada cand varsta ma face sa fiu mai intelept, mi-a permis sa transform esecul in succes. Timpul nu il poti intoarce, dar ii poti da o valoare, fructificandu-l! Asta insemna… experienta, daca iti poti permite sa platesti pretul. Si chiar daca nu poti, tot experienta este, dar mai scumpa!

 

Asa m-am ales cu primul velier care a costat foarte mult si care era capabil doar de poze in marina. Cumva, sunt rautacios pentru ca nu era o barca chiar atat de rea, dar nu mi s-a potrivit deloc. Nu poti judeca un peste, dupa capacitatea lui de a se catara in copac. Asa a fost si Honey Moon, despre care va voi vorbi intr-o alta povestioara.

 

Am studiat foarte mult! Am avut ajutorul neconditionat al unor persoane calificate, care mi-au devenit cumva prieteni (aici definiti voi prietenia, ca eu m-am saturat sa o tot redefinesc). Vali Antonov, Paolo Pernao, Dudley Dix si altii, au fost alaturi de visele mele. 

  .

Am realizat la un moment dat ca expresia “How small is you house, how big is your life” este fenomenal de relevanta. Pentru toti. Unii nu realizeaza. Eu am facut-o… tarziu.

 

Pe Honey Moon am vandut-o, asa cum renunta altii la o casnicie nefericita. Nu am cum sa stiu cum e, pentru ca eu am una senzationala. Sotia mea, este singura fiinta care m-a sustinut neconditionat in orice tampenie mi-a trecut prin cap. Cu greu gasesti pe cineva sa suporte un om cu un grad de libertate absolut de neinteles asa cum sunt eu, in esenta o personalitate vulcanica, un caracter sangvin.

 

Honey Moon s-a ales cu un nou proprietar italian, in preajma sarbatorilor de Craciun si imi venea sa il pup si in cur ca a venit sa o ia. 

 

Dar, daca pentru dependentii de stupefiante exista scheme de tratament si centre de reabilitare, pentru cei infectati cu virusul marii nu exista remedii. Sunt incurabili. Asa ca, din nou nopti nedormite cu gandul ca ma voi intoarce pe mare, sarcini de job neglijate, cautari, doar doar de o voi gasi pe cea aleasa sa ma faca fericit. 

 

Garantez ca de heroina sau patima jocurilor de noroc ai sanse sa te lecuiesti. De asa ceva, in schimb nu ai nici o sansa. Am strans tone de informatii si…

 

Intr-o zi, m-am hotarat sa nu o mai fac pe secretosul (asa cum multi velisti romani celebri o fac) si sa va impartasesc din experienta mea. De ce velier? Ce fel de velier? Pentru ce? Unde il folosesc? Ce imi doresc de la el? Cum sa fac? Cat ma costa? Sa fac rate la banca? Sau pot altfel!

 

Asa ca am spart pusculita unde imi tineam banii stransi pentru achizitia unui nou velier capabil de mare grea si m-am gandit sa va fac o surpriza. Un proiect costisitor, dar nimic nu e scump atunci cand iti face placere.

 

Nu stiu cati dintre voi veti aprecia. Pot sa va asigur ca asteptari, nu am!

 

Dar daca ati urmari o emisiune de tip serial, in care va voi impartasi experienta mea si va voi arata cum sa fiti fericiti cumparand si reconditionand un velier vechi, totul intr-un buget de maxim 10 mii euro si cel mult 100 de ore de munca (singur sau cu un prieten alaturi), v-ar placea?

 

Astept un feedback de la voi!  Pe bune!


Dacă ți-a plăcut articolul nu uita să îl împărtășești cu prietenii pe rețelele sociale și să ne urmărești pe FACEBOOK / INSTAGRAM / YOUTUBE / TWITTER
Share this page:

2 Replies to “Cautator de veliere sau cum sa fii un “Sailboat Hunter””

  1. Neaparat, esti un mestesugar al vorbelor si imi face placere sa „te” citesc! Plus, cum ai mentionat, exista prea multi skipperi care nu-si impartasesc experientele – si tu ai ce povesti!

    1. Draga Andrei, nu am pretentia de a fi un „profesor”. De fapt, sunt la stadiul de visator pentru ca imi doresc mai mult decat imi permit la acest moment. Dar experienta acumulata (atat cat este ea) imi place sa o impartasesc cu ceilalti, iar daca ei apreciaza asta, cu atat mai mult ma declar satisfacut. Multumesc pentru vorbele frumoase!

Dă-i un răspuns lui Bogdan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *